Le înţeleg mirarea domnişoarelor imortalizate...Braşovul e până la urmă o altă lume. Surprinde prin amestecul de vechi şi nou, de cerdacuri şi fum de uzine...de terase clasice şi fast fooduri (globalizarea a ajuns şi aici).îmi place oraşul, nu Poiana (nu mă numesc George Copos). Braşovul nu are duritate Bucureştiului. cât despre poze...hmmm, ce să zic decât că sunt delicioase...:)
Un comentariu:
Le înţeleg mirarea domnişoarelor imortalizate...Braşovul e până la urmă o altă lume. Surprinde prin amestecul de vechi şi nou, de cerdacuri şi fum de uzine...de terase clasice şi fast fooduri (globalizarea a ajuns şi aici).îmi place oraşul, nu Poiana (nu mă numesc George Copos). Braşovul nu are duritate Bucureştiului. cât despre poze...hmmm, ce să zic decât că sunt delicioase...:)
Trimiteți un comentariu